incertitudine

cum sa nu stiu ce vreau?
nu se poate asa ceva
ei bine, nu stiu ce vreau...
e totusi bine atunci cand nervii joaca step in cutia ta craniana, macar stii ca te dai de pereti cu capul, sau cand esti la naiba fericit, urli de fericire, mananci dulciuri, faci ce vrei tu...
dar, nu... incertitudinea s-a gasit sa ma viziteze, chiar daca eu n-am invitat-o... si ce faci cu-n musafir nepoftit? te prefaci ca-l suporti? eu nu m-am priceput niciodata sa ma prefac...
oamenii astia sunt chiar fericiti, in saracaciunea lor. isi iau o chestie pe care ei o numesc plastic: fericire si nu mai au nevoie de nimic. am tot timpul impresia ca oamenilor chiar le e bine, dincolo de situatiile mai intunecate prin care trec, si de ce cred asta? pentru ca dimensiunea lor de a fi comun ii salveaza de mari chinuri zdruncinatoare. ei nu-si rup din fiinta lor nimic, pentru ca din ceva comun nu ai ce sa rupi...parca revin mereu la o stare, d-asta pe care noi nu o pricepem, si poate ei ar spune ca se numeste bine, dar culmea, noi nici p-asta nu-l simtim asa...
Binele... e pentru mine, incantarea ca pot privi marea, ca o pot auzi cum prin valuri imi raspunde, Binele e Linistea, Binele sunt ochi de suflete... Binele esti tu...acel tu care n-ai fost niciodata, de fapt
eh, pe acel tu eu l-am pierdut. nu. nu l-am avut niciodata de fapt. ma mai intrebam candva: cum poti sa pierzi ceva ce n-ai avut niciodata...once again my reasoning is the answer
recent, tot port discutii cu diferiti oameni, si nu reusesc sa inteleg ce vreau:)
incepe sa-mi fie inconvenienta starea asta de incertitudine. adica o femeie stie: vreau nu stiu ce, nu stiu ce...tipicul ei, dar se pare ca tipicul meu nu e sau nu a fost nicaieri pentru a-l putea regasi...
scriu prostii si ma enervez. nu stiu ce vreau sa simt. cum suna asta, nu? culmea... cum sa stii ce vrei sa simti? pentru ca la dracu asta sunt eu, ratiune si inainte de a simti. trist. suna a femeie afirmatia asta? suna pe naiba:))
nu stiu ce inseamna sa fii pretuita ca o femeie... nu pot sa recunosc stimuli care mi-ar pune in valoare aceasta calitate
cica, da, te nasti femeie sau barbat, eu niciodata n-am inteles calitatea asta de a fi femeie, si cum nu te nasti cu ea, sau ceva de genu, poate ar trebui s-o inveti, ei bine, eu nu am avut de la cine:))
si acum, cand am mai inceput si eu sa inteleg ce inseamna sa fii femeie, ma lovesc de anumite prostii
nu stiu sa recunosc stimuli...
sa incep s-o fac si p-asta mental? sa fiu femeie mental?:)) cum suna... Doamne ce tripuri...
urasc incertitudineaaaaaaaaaa... urasc sa nu stiu ce vreau, ce simt, ce pot sa simt, unde naiba e femeia aia s-o iau la niste intrebari...AHHHHHHHH
cand nu simti de la inceput, nu vezi ce inseamna si apoi in nimeni si nimic din jur nu te poti oglindi ca a fi ceea ce esti, ajungi in starea in care sunt eu acum... transform ochii de femeie in ochi de om, sufletul ei in...
nu intelegeti oricum...
si ochiul asta zbate de 3 saptamani si o iau razna...
incertitudinea e o stare in care esti intre ceva si ceva, doar ca eu acum nu pot sa aleg un ceva pentru ca pur si simplu nu vad alternativa de care am nevoie, sunt consemnata intre...i will find an answer, anyway