Thursday, January 22, 2009

impotriva-ti

a simti impotriva-ti
a fi impotriva-ti
cand esti impotriva-ti, te stingi
pe mine nu ma mai poate aprinde nimic. am ales sa ma sting
printre muritori, nu poti decat sa te stingi
si putina viata care o au in ei provoaca moarte. ce veti face dupa ea? veti trai?
tot timpu am ales sa simt. chiar daca oamenii si circumstantele te invata sa traiesti impotriva-ti, eu simt. putin, recunosc, in ultimul timp, dar o fac. si putinul asta cat mai e, trebuie transformat impotriva-mi. de ce? pentru ca oamenii nu simt ce simt eu. pentru ca simtamintele mele combinate cu ale lor dau iluzii, dau zerouri, nenimicuri, dar totusi distructive, ucigatoare de energie.
zero. that s what i am inside.
e mocirla pe strazi si in suflete. acasa e nesiguranta. voi alege sa retraiesc in nesiguranta?
universul meu de maine e, dar e incert. incertitudinea omoara putin cate putin.
suflete al meu, de ce nu pricepi tu odata pentru totdeauna, ca aici nu ti-e bine, ca aici astia te ucid, fara sa te priveasca, fara sa le pese cine esti si ce simti, sau daca esti singurul care simte? care-i simte? da, pe ei. tu esti cel care-i face pe ei, murdarii, sa fie ceva, sa prinda culoare, sa transpara... si ei ce aleg?:)) sa fie murdari, normal. nu le e bine in pur si curat, mrejele mocirlelor ii atrag, in ele, ti le sustrag...si tu ramai gol...
asa esti acum. incapabil de a te mai umple.
innebunesc.
innebunesc.
innebunesc.
cu fiecare zi, in care ma privesc inca odata in oglinda, vad cum chipul pe care-l cunosteam cumva, acum nu-l mai recunosc... daca el chipul nu se mai vede, ce sa mai zic de suflet, atunci?
eu nu mi-l mai cunosc, cum sa mi-l cunoasca altcineva.
lonelyness
as spune atatea, si tot degeaba. e ca si cum medicii si medicina n-au existat niciodata. e ca si cum ne luptam de 10.000 de ani sa descoperim o vindecare pentru suflet. n-o vom gasi niciodata. suntem propriile noastre iluzii, si eu sunt cea mai mare dintre ele.
pretul simtirii il platesc prin existenta. daca nu as fi, n-as simti. dar daca sunt, simt impotriva-mi.
I`ve never been allowed to speak what I feel, because you humans are so weak to know this truth, and `bout feelin` it, damn...say no more, but, you are useless.
It was my soul you crashed that day.
Out.
mi-e dor

No comments: