Sorry to let you down

Asta e viata si alegerea mea.
Asta e fuga si mastile mele.
Asta e teatrul meu. Sunt actorul si spectatorul meu.
Ah, si mai e un magician de care sunt indragostita:) dar, el, ca orice magician, face iluzii. Oare sunt si eu iluzia-i proprie?
El, sigur, e iluzia mea, a actorului, dar si eu pot fi iluzia magicianului?
Cum? Cum puteti sa refuzati mereu ce vad eu in voi?
Cum eu pot vedea in voi sclipiri de ochi puri, maini de copiii rataciti, suflete de oameni mari, dar facuti sa fie mici? Tot timpul eu am putut sa vad in voi ce n-a vazut nimeni niciodata. Tot timpul vibe-urile si cuvintele mele v-au cutremurat, v-au facut sa va restructurati fiinta, v-au facut sa simtiti acel ceva mai puternic decat orice si totusi, tot voi cei care ati putut sa faceti asta, dupa contactul cu mine, ati ales fiecare ca nu astia sunteti voi, ce stiti!!! ca sunteti. Desi stiti ca adevarul pe care eu vi l-am dat intr-o secunda e cel ce va reprezinta, e cel ce va formeaza de acolo dinlauntrul vostru, ati ales, fiecare, ca voi sunteti masca, aia construita ca sa supravietuiasca. Si dupa ce ati ales, m-ati obligat si pe mine descoperitorul adevarului vostru sa ma mint, o data cu voi, sa devin o parte din masca asta a voastra, sa-mi mint propriul ADEVAR!!! Cum??? E ca si cum i-ai cere lui Dumnezeu sa-si renege creatia.
Numai eu pot sa va vad asa cum va vad! Sa fiti constienti de asta! Sa va arda adevaru asta pe care eu vi l-am dat de fiecare data si vi l-ati refuzat. Nu am vrut decat sa va vedeti cu ochii pe care eu am reusit sa va vad.
Mi-as dori, jur ca mi-as dori sa apara un om in viata mea, care sa vada si sa simta tot ce eu sunt, si sa stiu asta, si sa nu pot reactiona nici cum. Sa fie asa ca niste unde electrice care se lovesc de nisip.
Imi pare rau Babe. Dar acum nu pot sa fac nimic mai mult decat sa ma bucur pentru ce incerci tu sa faci, si sa nu incerc a 2a zi sa distrug tot ce ai facut inainte cu o zi pentru mine. E timpul meu si eu aleg sa-l distrug acum. Prin asta trebuie sa trec acum. Te iubesc orice as face.
E minunat tot ce am vazut eu vreodata prin oameni. E inaltator, e unic, e extraordinar de frumos, dar cand vad, in fiecare zi!!! ca realitatea mea nu coicinde cu cea a oamenilor, incep, normal sa ma intreb daca nu e ceva in neregula cu realitatea mea. Stiu foarte bine ca ceea ce simt e veridic. Simt cu tot ce sunt asta, chiar si atunci cand voi o renegati, dar asa cum e alegerea mea sa simt asta, e alegerea voastra sa inchideti ochii si sa mergeti mai departe. Si e alegerea mea sa doara asta. Si doare si nu-mi mai doresc sa mai vad vreodata ceva in voi, dar asta nu ma opreste, maine e o alta mana, alti ochi, alte suflete. Ceea ce simt eu in punctul X despre voi nu coincide cu realitatea voastra din punctul Y, dar eu stiu cine sunt si ce pot si ce vad si ce simt, stiu si cine sunteti voi, si desi doare sa va vad alegerea, sunt mandra de ce vad in fiecare din voi, chiar daca asta ma omoara:)
Nu stiu ce va fi maine, azi e un fel de incertitudine
What doesn`t kill you, it makes you stronger, or it`s supposed to.
Ne vedem data viitoare. Eu in realitatea mea, voi in realitatea voastra:) Punctul comun care e? Masca?:)

Oamenii stiu adevarul. Dar isi doresc sa fie inselati.