viata e...

vreau sa am si in ce sa o gasesc
sau nu, mai bine zis, in ce forma sa stiu ca pot sa i permit sa existe, astfel incat sa ramana pura, asa cum ar trebuie sa fie ... ea... forma ei, aia prima, aia neatinsa de boala, neucisa
sa vad o mana intinsa, si sa o iau pur si simplu, sa am capacitatea, mintea mea sa aiba capacitatea in momentu ala sa nu se gandeasca ce e in spatele acelei maini intinse, sa simta din start ca e pura... NU NU, mintea mea e indobitocita... trebuie sa te gandesti la context, la interese ascunse
nimeni nu mai e pur in ziua de azi, pana nici tu (eu) nu mai esti
te ai lasat sa mori
vreau sa stiu ca zambetul ala e pur , fir ar al naibii... ca nu urmaresti nimic, ca nu te joci
ca nu esti doar un actor
cum sa mi mai permit sa cred asta?:)
am nevoie de un sufleour... de cineva care sa mi sopteasca viata:)
vrei sa mi fii sufleor? am sa fiu cea mai buna actrita...daca alegi ca tu sa mi soptesti viata...
si am sa ti fiu singura actrita...intr un singur film al nostru...
nu vreau sa fiu un actor social, nu am nevoie de societate... i need soul, i need u to be uman, asa ca n prima forma de viata...
"give me life, for what i ve done" pana nu mai e nimic in mine si n o sa mai aveti din ce sa luati viata...
intotdeauna am o alternativa: carapacea, din care mai ies, doar, sa imprastii...venin...
si viata? unde e? in care carapace?